Consultatii si tratamente de Homeopatie
Homeopatia este o metoda sistematica de stimulare puternica a fortei vitale a organismului cu scopul de a obtine vindecarea, metoda de tratament care stimuleaza tendinta naturala de vindecare a organismului. Homeopatia foloseste remedii (medicamente) preparate din substante de origine minerala, vegetala si animala, preparate prin procese specifice in laboratoare farmaceutice specializate si care trateaza organismul ca un intreg.
Medicina homeopatica foloseste dilutii din aceste substante. Aceste medicamente se numesc remedii homeopate si ele sunt lipsite de toxicitate, nu au reactii adverse si nu dau dependenta.
Homeopatia reprezinta apogeul medicinii holistice, vindecarea nefiind doar un vis ci o realitate.
Homeopatia, una dintre cele mai cunoscute si mai practicate forme de medicina neconventionala, isi propune sa vindece nu boala, ci individul, considerat unic si irepetabil, restabilind echilibrul dintre fizic si psihic.
Homeopatia stimulează curiozitatea si determină adresabilitatea unui număr tot mai mare de oameni, aceasta datorându-se si faptului că medicina alopată a început să aibă efecte secundare nedorite, precum si tot mai multe esecuri.
Homeopatia ia in considerare totalitatea caracteristicilor individuale ale pacientului analizand simptomele bolii in contextul starii generale a organismului, in acord cu reactivitatea simptomelor cu expunerea la temperaturi extreme (inclusiv, schimbarile vremii), modificarea apetitului sau a senzatiei de sete.
Medicul homeopat are la dispozitie un intreg repertoriu de situatii in care se pot aplica tratamente homeopatice, insotit de un indice analitic pentru o orientare rapida. De asemenea o sectiune consistenta, prezinta trasaturile caracteristice fiecarui remediu in parte. Astfel, medicul poate decide cu usurinta care este cel mai potrivit tratamet pentru situatia cu care se confrunta.
Din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea medicul german Samuel Hahnemann, părintele homeopatiei, descoperă experimental că unele substante, dacă sunt administrate unui om sanatos, produceau aceleasi simptome pe care la omul bolnav reuseau să le vindece.
Hahnemann a ajuns treptat la aceste concluzii si a fost precaut în a le face publice, astfel că de la prima substant¡ă experimentală si până la publicarea cărtii sale „Organon al artei de a vindeca“, în care se enun¡a bazele teoretice ale homeopatiei.
Descrierea efectelor fizice si psihice obtinute prin administrarea substantelor vegetale, animale si minerale experimentate de Hahnemann a constituit „Prima materia medica homeopatica“, o adevărată listă de remedii (acesta este cuvântul care, în homeopatie, se preferă celui de „medicament“) ce corespund în acelasi timp unor tipuri psihologice, fiecare cu o individualitate precisă, chiar cu o personalitate proprie.
În homeopatie deci, boala ca entitate de sine stătătoare nu există, dar există bolnavul ale cărui simptome corespund, în ansamblul lor, remediilor descrise în „materia medica
În consecin¡ă, „materia medica“ este baza terapiei homeopatice si instrumentul principal al medicului, alături de capacitatea lui de observatie. Trebuie oricum tinut cont de faptul că, după ce a fost ales din această primă parte remediul care se potriveste cel mai bine cu simptomele manifestate, trebuie neapărat consultat textul corespunzator din „materia medica“, pentru a verifica exactitatea propriei alegeri în contextul mai amplu al individului.
În teorie, intrările din cadrul „materia medica“ ar trebui să cuprindă toate tendintele patologice specifice pacientului.
HOMEOPATIA, ESTE UNA DINTRE CELE MAI PRACTICATE FORME DE MEDICINA NECONVENTIONALA
În realitate, aceasta nu se întâmplă întotdeauna si e suficient să se poată regăsi simptomele mai importante sau cele care caracterizează individul în acea fază anume a bolii. Apoi, prescrierea remediului se va putea schimba dacă si simptomele se vor modifica. În timp, se va învăta să se observe cel mai bine toate simptomele lui obisnuite. Între remediile indicate va trebui ales cel unic, care se potriveste cazului nostru, adică ale cărui simptome coincid cu ale noastre în cea mai mare măsură. Pentru a face aceasta, trebuie eliminate imediat remediile în care nu ne recunoastem deloc, dintre cele care rămân, alegerea se va face verificând caracteristicile remediului în descrierea oferită de materia medica.
Diluate până la extreme, remediile homeopatice sunt considerate în general nedăunătoare si lipsite de efecte colaterale. remediul homeopatic este o „calitate energetică“ si nu o substantă blocantă si/sau inhibantă ca toate medicamentele medicinei moderne.
Contrar unei conceptii larg răspândite, tratamentele homeopate nu agravează simptomele. Totusi, unii pacien¡i au impresia că boala de care suferă se acutizează. În realitate, stimulând apărarea imunitară si rearmonizând activitatea celulară, remediul homeopat duce la o bulversare pe care pacientul o percepe adesea ca fiind o intensificare a simptomelor sale. La o observare atentă a simptomelor, se constată că acestea sunt diferite de cele ale bolii respective în sine. În nici un caz administrarea tratamentului nu trebuie întreruptă. În plus, este posibil ca medicul homeopat să prescrie o dilutie mai ridicată. Dacă din întâmplare se înghite un tub întreg nu se întâmplă nimic deosebit, pentru că în medicamentul homeopat contează energia si nu cantitatea. Nici un copil nu ar păti nimicDe atunci, cele două metode sunt în tabere adverse. Medicina oficială este o medicină alopată, ea utilizând antiinflamatorii, antibiotice, antispastice, antidepresive etc.
Homeopatia foloseste „similarii“ pentru a stimula activitatea imunitară a organismului.
Boala sau maladia este o afectare a armoniei organismului care se poate manifesta acut (brutal) sau cronic (lent si/ sau îndelungat). Pentru medicul homeopat consultatia presupune cercetarea profundă si minutioasă a motivelor acestor afectări si a istoricului său.
În relatia medic homeopat-boală, trebuie subliniat rolul foarte important al tratării afectiunii si să nu se confunde cu termenul de vindecare a unei afectiuni, homeopatia este o medicină a persoanei, ceea ce va permite ulterior individualizarea tratamentului, adoptându-l pe cel care se potriveste cel mai bine fiecărui pacient în parte, în functie de simptomele si de istoricul său.
Costul unei consultatii initiale este de 250 lei iar al unei consultatii de control 100 lei.